DE CE ARE NEVOIE MUN TOPLIT???........... (2)

Acasã

Stiri

··· Regulament ··· Forumuri ··· Inscriere ··· Cauta ··· Statistici ···

Forumuri ··· DE CE ARE NEVOIE MUN TOPLIT???........... ···

<< . 1 . 2 . 3 . 4 . 5 . 6 . 7 . 8 . 9 . 10 ... 17 . 18 . >>


Autor	Mesaj

cristi_biris Membru	# Postat: 26 Nov 2010 19:10 Intradevar,turismul poate creea locuri de munca,mai multe decat cred unii. Problema este,ca din vorbe nici nu apar turisti,si nici nu rasar pensiuni.Cum zicea cineva mai sus,povesti se cam pricep toti.
raulc Membru	# Postat: 26 Nov 2010 23:37 ··· Editat de: raulc Fiecare cu parerea lui, parerea mea ii ca Toplita pe termen lung nu o sa se dezvolte din turism. Trebuie depuse eforturi si investitii care depasesc capacitatile financiar-materiale locale. Suntem "amenintati" f tare din imprejurimi : La Borsec se vor da in folosinta cele mai moderne partii de schi din judet,poate chiar din Ardeal : 3 partii cu nivel de dificultate incepator,mediu avansat dotate cu instalatii de ultima generatie si un complex de deservire pe masura. Pe langa asta se vor construi un centru balnear modern (Spa) un strand plus multe alte investitii majore. Chiar daca pleaca de la zero Borsecul in perioada urmatoare tinde sa-si recupereze gloria de alta data.Nu mai zic ca in toata zona se "bat" autohtonii si mai ales strainii(oameni cu influenta) sa cumpere terenuri(vestici,rusi,basarabeni,israelieni etc etc) - o spun in cunostiinta de cauza.Toplita va fi afectata atata timp cat o buna parte a turistilor vin din zona Moldovei; Borsecul va prelua un mare flux de turisti care inainte aveau ca destinatie de vacanta Toplita - mai pe scurt in viitorul apropiat vom fi eclipsati de statiunea Borsec.De asemenea borsecenii mai au marele avantaj al apei minerale . Ca sa faci o surpriza pe plan turistic trebuie sa vii din urma cu un "fenomen" de efect-magnet, cred eu - asta daca nu se descopera prin Toplita pe Paraul-Baicaului vreun monstru de "loch ness" , vreo icoana care plange cu "lacrimi de crocodil" prin Moglanesti sau o rezervatie de "sobolani trifazici" pe Zapode. Lasand gluma la o parte trebuie sa privim si pe partea financiara: in nici un caz Toplita nu se vrea ptr "High-Class" (care au bani sigur nu o sa cedeze Austria si V Prahovei in favoarea Toplitei) deci ramanem tot la clasa medie; clasa medie care tinde sa devina un concept tot mai utopic conditiilor economiei de astazi si pe viitor.Am mai vb cu administratori de pensiune prin tara si o avut un an f slab-toti se orientau spre clasa medie,care clasa a avut un an dificil.Daca stau sa ma gandesc cam tot turismul romanesc se orinteaza catre acest gen de clasa de clientii-asa ca "nici nu o sa avem concurenta" ) Ptr turismul Romanesc "ALL INCLUSIVE" reprezinta http://2.bp.blogspot.com/_2l0du91g7dU/S23pVAGCoYI/AAAAAAAABCo/kYpFJytKBxI/s1600-h/car actere+chinezesti.jpg , ca sa facem impresie trebuie sa venim cu ceva deosebit.Ceva deosebit ptr Toplita am inteles ca ar exista - deocamdata proiecte(povestea eterna).Eu cel putin is cam sceptic-astept alte pareri.
cristi_biris Membru	# Postat: 27 Nov 2010 08:47 Tot nu inteleg care e problema,ai spus chiar tu ca fac aia in Borsec, 3 partii "formidabile". Asa si? Noi nu putem face?noi nu avem strand? cu apa termala chiar. Noi nu putem face un centru spa? Putem dar nu din vorbe si povesti.
raulc Membru	# Postat: 27 Nov 2010 09:00 pai adu o lopata si ne apucam de maine
Sadman Membru	# Postat: 27 Nov 2010 11:16 ··· Editat de: Sadman De acord că numai turismul nu poate „salva” Topliţa. Este de menţionat însă că în turism concurenţa are unele specificităţi comparativ cu alte domenii ale economiei. Faptul că la Borsec se investeşte în amenajări turistice va fi şi în favoarea Topliţei. Este nevoie de conturarea unei zone turistice (care să ofere, în primul rând, „varietate” de obiective) şi, cel mai important, a unui brand turistic. Valea Prahovei nu este o unitate administrativ-teritorială ci o zonă turistică alcătuită din mai multe (Sinaia - Buşteni - Azuga - Predeal), la fel ca şi „Zona Bran” (Bran - Moieciu - Fundata - Rucăr - Dragoslavele iar mai nou, Câmpulung-Muscel) - interesant că ambele sunt la limita a câte două judeţe - , Maramureşul, de asemenea. La Topliţa este mare nevoie şi de industrie prelucrătoare (pentru că resurse ar fi, mai ales de forţă de muncă), care să creeze vloare adăugată mare şi care să ocupe numeroasa populaţie activă neocupată. Cum să facem asta însă, nu ştiu.
cristi_biris Membru	# Postat: 27 Nov 2010 11:24 Sadman, de acord cu tine,ai mare dreptate,dar cum vedem ce se intampla pe Valea Prahovei,la fel de bine ne putem inspira si de la straini,ex Austria,unde turismul aduce cele mai mari profituri.
Sadman Membru	# Postat: 27 Nov 2010 11:49 ··· Editat de: Sadman Concepţia austriacă de amenajare turistică montană se bazează pe unele principii care s-au preluat şi la noi. Alături de considerentele economice, care nu pot fi neglijate, partea preocupărilor „umane” este mult mai importantă. Omul, locuitor al muntelui, este în centrul doctrinei de amenajare. Astfel, nu o staţiune nouă, ci un turism esenţial „sătesc” s-a dezvoltat, plecând de la nodurile vechi populate. Iată câteva caracteristici ale acestei politici: - turismul se integrează în armonie cu economia tradiţională pe care statul o protejează; - echipamentele se multiplică datorită iniţiativelor publice sau private, dar rămân sub controlul colectivităţii locale; - turismul face să beneficieze de veniturile sale (în particular, graţie mijloacelor de cazare originale şi diversificate) marea majoritate a populaţiei locale; - turismul are în vedere păstrarea nealterată a mediului natural şi cultural. Pentru Austria, noţiunea „sporturi de iarnă”, în afară de schi, mai cuprinde: toboganul, bobsleight-ul, schibob-ul, patinajul (pe unul din cele 36 patinoare artificiale) şi pe majoritatea lacurilor austriece îngheţate, jocuri de iarnă tipice ş.a. Hotelăria austriacă şi-a îmbunătăţit considerabil, în ultimii ani, condiţiile şi calitatea serviciilor, în aşa fel încât să se compare în acest sens cu vecina sa, Elveţia. Ţinând pasul cu creşterea cererii, capacitatea hotelieră a ţării a crescut considerabil, în prezent ţara oferind 1 milion de paturi în sezonul de iarnă şi 1,3 milioane vara. Ocuparea medie, în orice mijloc de cazare, se apreciază în diferitele medii oficiale, ca fiind pe ţară între 20 şi 30%. Aceasta nu i-a împiedicat, însă, pe investitorii austrieci, ca pentru anii 1994 şi 1995 să realizeze o creştere a capacităţilor cu 2000 – 4000 de paturi la hotelurile de 4 stele. Erdeli, G., Gheorghilaş, A. (2006), Amenajări turistice, Edit. Universitară, Bucureşti.
Sadman Membru	# Postat: 27 Nov 2010 11:52 În Cehia şi Slovacia, care dispun de condiţii de relief şi climatice asemănătoare ţării noastre, a fost elaborat un proiect de clasificare a bazelor montane de schi: - I - baze de schi de importanţă internaţională; - II - baze de schi de importanţă naţională; - III - baze de schi de importanţă zonală şi locală. Capacitatea de cazare a acestor baze (staţiuni) este corelată cu supra¬faţa domeniului schiabil şi cu numărul vizitatorilor în tranzit. Limita inferi¬oară a numărului de paturi pentru o staţiune de categoria I este de 2000 paturi, cel optim de 6000, iar cel maxim de 10000 paturi. Raportul optim între numărul turiştilor cazaţi în staţiune (bază) şi cei care vin în tranzit, în 24 de ore, este de 70 la 30. În bazele montane schiabile, gradul încărcării suprafeţei variază între 7 – 10 persoane pe un hectar. Suprafeţele, exclusiv de schi, pe 1 schior sunt cuprinse între 250 – 2000 m2. Viteza schiorilor exercită o anumită influenţă asupra suprafeţelor schiabile necesare. Schiorii foarte buni au nevoie de suprafeţe de 4 ori mai mari decât începătorii. în mod normal, se poate prevedea 200 – 250 m2/schior, din care decurge că pe 1 ha revin 40 de schiori. Este necesar a se ţine seama că 30 – 40% din schiori la un moment dat nu schiază, ei se odihnesc, servesc masa, sau urcă pe cărări sau cu mijloace mecanice de urcat. Pentru calcularea traseelor coborâtului rapid este necesar a se lua în considerare pentru 1000 de schiori o lăţime a traseului de 100 de metri. Pentru schiul de fond, pe o urmă se prevăd 2 – 10 schiori/1 ha (la o distanţă de 50 – 10 m între ei). Pentru calcularea orară a capacităţii mijloa¬celor de transport are valabilitate relaţia factorilor pat-bază, faţă de numărul călătorilor pe oră ale mijloacelor de transport, care trebuie să fie 1:2,5 sau 1:1,75 (inclusiv turiştii în tranzit). Exemplu: - numărul vizitatorilor: 4000 persoane, din care cazaţi în bază 2800 şi tranzit 1200; - numărul de paturi: 2800; - capacitatea teoretică a mijloacelor de transport pe cablu: 2800 = 2,5 x 7000 persoane/h; sau, 4000 x 1,75 = 7000 persoane/h. La bazele de categoria I şi II se recomandă să se construiască cel puţin un mijloc de urcare, care să îndeplinească şi funcţia de transport spre cote înalte, în cursul lunilor când stratul de zăpadă este insuficient pentru schi, în timp ce la mari înălţimi există zăpadă suficientă. Aceasta permite prelungirea sezonului alb, exercitând o influenţă pozitivă şi asupra indicatorilor economici ai bazei. În afară de aceasta, în sezonul de vară mijloacele de urcare vor servi tuturor turiştilor. Acoperirea artificială cu zăpadă, cu ajutorul (maşinilor) tunurilor de zăpadă, devine obligatorie pentru bazele de schi, extinzându-se durata sezonului de schi şi, deci, practicarea schiului şi când zăpada naturală este insuficientă. Această „zăpadă compactă” (prelucrată de tunurile de zăpadă) este diferită de cea naturală şi are 2 avantaje: - cantitatea zăpezii compacte poate fi de 2 ori mai mică decât cea naturală; - zăpada compactă este mai stabilă şi are o durată de utilizare mai mare. Acoperirea cu zăpadă artificială a pârtiilor, se foloseşte mai ales pentru suprafeţele startului şi punctelor de plecare ale schiorilor, pentru acoperirea locurilor uzate, pe traseele montane de schi etc. Introducerea tunurilor de zăpadă se face treptat, mai ales la bazele de categoria I. Principala măsură de prevenire a traumelor schiorilor este buna reglare şi asigurarea dotărilor de siguranţă. Tinzând să reducă traumatismele în cultura fizică, sportul de iarnă, odihnă, în munţi, în timpul schiatului – şi să îndepărteze cauzele traumatismelor – se organizează, la bazele de schi, cu sprijinul financiar al asociaţiilor de asigurare, de stat, „TEST-SERVICII”, care deocamdată asigură, fără plată, reglarea dotărilor de siguranţă. La bazele mai mari se organizează service-uri de schi pentru repararea inventarului sportiv; la cele mai mici, service-uri cu autoservire. Alături de traseele montane de schi, în bazele montane se construiesc, de asemenea, şi alte obiective pentru sport şi odihnă, cum ar fi: traseele pentru săniuţe, complexe de sănătate pentru schi, trasee naturale pentru săniuş şi patinoare naturale. Printre obiectivele mai complexe se întâlnesc saunele, bazinele acoperite de înot din hoteluri, sau bazine comune, solariile, sălile de sport, clădirile pentru exerciţii fizice de forţă etc. La construirea obiectivelor de cazare se dă prioritate celor destinate turismului neorganizat (hoteluri, adăposturi alpine, bungalouri etc.). În de¬cursul ultimilor ani, de o popularitate deosebită, în lume, se bucură hotelurile cu camere de tip apartament, care sunt potrivite sejururilor pentru familii. Aceste apartamente (cu 25 – 90 m2 suprafaţă) constau, de regulă, din: un living, câteva camere de dormit, bucătărie cu inventarul necesar, baie şi balcon. În cadrul obiectivului pot fi cumpărate produse alimentare pentru pregătirea proprie de mâncăruri sau pentru alimentarea în restaurantul hotelului. O parte componentă a hotelului o constituie diferitele obiective pentru sport şi odihnă (bazine de înot, solarii, sală mică de sport, sală pentru tenis de masă, patinoar, teren de joacă pentru copii, închirierea de material sportiv), ca şi obiective social-culturale (cinematografe, săli de jocuri, ring de dans, sală de lectură). Numărul paturilor variază între 260 – 600. Acolo unde capacitatea orară a mijloacelor de transport pe cablu depăşeşte 1500 persoane/h, se construieşte pornind de la considerente economice şi anume, folosirea pe deplin a capacităţii de transport în decursul întregului sezon de iarnă şi nu numai la sfârşitul săptămânii. În unităţile de alimentaţie publică, alături de restaurantele din hoteluri, în prim plan apar cantinele cu autoservire, aşezate adesea în zona staţiilor de urcare, cu o capacitate relativ mare. Mai sus, instalaţiile intermediare şi staţiile de vârf ale traseelor pe cablu, se cons¬truiesc unităţi de alimentaţie publică simple, cu un sortiment relativ mic de preparate culinare şi băuturi. În cadrul staţiunilor se amenajează bistrouri, cafenele, baruri de zi, bufete, restaurante cu preparate specifice (populare, naţionale etc.). În staţiunile mai mici se construiesc ceainării şi bufete. În unităţile comerţului cu amănuntul, o atenţie deosebită se acordă sortimentului de mărfuri, care are legătură directă cu cererea turiştilor (alimentare, inventar sportiv, articole chimice specifice, amintiri). Între servicii, în principal se situează camerele pentru păstrarea inventarului sportiv şi bagajului, atelierele pentru repararea materialului sportiv şi serviciile de informaţii. La bazele mai mari, pe distanţe de până la 25 km, se prevede poştă, punct medical, farmacie, birou de călătorie, staţie de benzină, service-auto şi altele. Intre obiectivele social-culturale, alături de obiectivele hotelului, în bazele mari, se prevede construirea de săli polivalente ce pot fi folosite pentru programe social-culturale, discoteci, proiectarea de filme, jocuri etc. idem
Sadman Membru	# Postat: 27 Nov 2010 11:54 ··· Editat de: Sadman În Suedia, concepţia generală de dezvoltare a sporturilor de iarnă urmăreşte diversificarea agrementului şi oferirea de facilităţi şi vacanţe combinate. Iare, una din cele mai cunoscute staţiuni, la nord de Stockholm, adevărată staţiune alpină, dispune de o gamă bogată de unităţi de distracţie şi mijloace de transport pe cablu, cu o capacitate de 17 mii de schiori/zi. Hemaoan şi Ternabi sunt două staţiuni, în nordul Laponiei, unde de mare succes se bucură „heli-schi-sport"-ul; schiorii urcă cu elicopterul la 1700 m, după care coboară cu călăuze locale pe pante neumblate, cu zăpadă imaculată. Selen, o altă staţiune renumită, se pare că va deveni unul din principalele centre de schi alpin ale Suediei. Dispune de 57 de mijloace mecanice de transport pe cablu, cu o capacitate de 60 de mii de schiori pe oră. Eliberarea de legitimaţii, contra unei sume minime, începută cu 2-3 ani în urmă, se bucură de o tot mai mare popularitate. Legitimaţia dă dreptul la: vizionarea diferitelor atracţii, fără plată, cu barca sau autobuzul; o excursie gratuită cu barca; suveniruri fără plată; accesul gratuit la 50 din atracţiile Capitalei (muzee, grădina botanică ş.a.). Din 1984, legitimaţia „Stockholm” este oferită în patru variante, cu preţul de 50 de coroane suedeze. Legitimaţia „Malmo” propune chiar o varietate şi mai mare de atracţii, de diferite feluri, şi costă 30 de coroane pe 3 zile. idem
cristi_biris Membru	# Postat: 27 Nov 2010 12:11 si acum intrebarea de 10 puncte. Noi de ce nu putem?

<< . 1 . 2 . 3 . 4 . 5 . 6 . 7 . 8 . 9 . 10 ... 17 . 18 . >>

Acest subiect este inchis. Nu puteti adauga raspuns.