Clima
Clima Depresiunii Toplitei este asemãnãtoare depresiuniilor montane, are însã multe trãsãturi topoclimatice specifice. Clima de aici este influentatã de mai multe variabile, ca miscarea maselor de aer - care la rândul lor sunt influentate de razele solare (102 Kcal/cm2/an) - care sunt cu mult sub media pe tarã.
Temperatura În depresiune între anii 1990-1999 media anualã a temperaturii a fost de 5,4 oC. Cea mai mare medie pe an, 5,7 oC, s-a înregistrat în 1991 si 1995, iar cea mai micã în 1997 4,4 oC. Cea mai rece lunã este Ianuarie, iar cea mai caldã Iulie. Oscilatia temperaturii de 24-25 oC dintre cea mai rece si cea mai caldã lunã este specificã depresiuniilor.
Diferenta dintre mediile anuale ale temperaturii oscileazã între valorille de 2-3 oC. Însã în anumite luni putem observa oscilatii mult mai mari. Media lunii Iunie este aproape constantã, cu diferente de doar 2-3 oC, în Februarie însã au fost observate diferente de 7-8 oC.
Bineînteles diferentele dintre extremele înregistrate în depresiune sunt mult mai mari, acestea au atins valorile de -28 oC si 34 oC, deci diferentele sunt mai mari de 50 oC.
Din punc de vedere hidrologic iarna este mai interesantã. În depresiunea Toplitei nu sunt rare îngheturile de dimineatã nici la sfârsitul lunii Septembrie sau la începutul lui Iunie. Zilele de iarnã, adicã zilele în care temperatura este sub 0 oC, sunt dese în cele 3 luni de iarnã, însã le întâlnim si în Martie, Noiembrie sau chiar în Octombrie. În depresiune nu sunt rare nici temperaturile scãzute de lungã duratã, precum putem vedea din mediile de -6, -8 oC înregistrate în Ianuarie si Februarie.
În zilele de varã temperatura atinge sau chiar depãseste valoarea de 25 oC, iar în zilele caniculare valoarea de 30 oC. Numãrul zilelor caniculare însã nu atinge nici jumãtate din numãrul zilelor de varã, mediia temperaturii în Iulie si August este de 17-18 oC.
Precipitatiile Vântul Vestic aduce marea parte a precipitatiilor din Depresiunea Toplitei. Muntii care înconjoarã depresiunea deseori devieazã aceste vânturi, ca urmare precipitatiile sosesc din SudVest sau NordVest. Muntii Cãlimani datoritã înãltimii lor primesc mai multe precipitatii. Muntele Bãtrâna aflat în partea de Sud a depresiunii este mai ferit de vânt si mai scund ca Mti. Cãlimani de aceea primeste mai putine precipitatii. Acest lucru se poate observa si prin compararea debitului râurilor care izvoresc din acesti munti, râurile care vin dinspre Cãlimani sunt considerabil mai mari decãt cele care vin dinspre Bãtrâna.
Depresiune primeste mai putine precipitatii ca muntii care o înconjoarã, anotimpurile cu cele mai multe precipitatii sunt primãvara si vara. Lunile cu cele mai putine precipitatii sunt Decembrie, Ianuarie, Februarie si Martie. Sunt ani în care activitatea anticiclonarã este mai accentuatã, în acesti ani precipitatiile sunt mai rare . În Depresiunea Toplitei sunt în medie 95-110 zile cu precipitatii pe an.
Iarna precipitatiile cad în formã de ninsoare; anual sunt aproximativ 30-35 zile cu ninsoare, iar zãpada tine aproximativ 100-110 zile.
Inverzii ale temperaturii si consecinte Media lunii Ianuarie este de -6 -7 oC în depresiune si -4 -6 oC în zonele cu altitudine de 700-1200 m, aceastã diferentã între temperaturi cauzeazã un mediu topoclimatic specific, care este numit inverzia temperaturii. Acest eveniment climatic este întâlnit foarte des în Depresiunea Toplitei, mai ales iarna. Miscarea maselor de aer, în 62% al anului, este atât de micã încât putem spune cã nu existã. Din acest motiv aerul rece, mai greu, rãmâne blocat în depresiune, unde des atinge valori de -20, -30 oC, în timp ce în ariile mai înalte aerul este mai cald cu 3-4 oC.
Aceste inverzii primãvara si toamna cauzeazã formarea cetii si îngheturile de la sfârsitul lunii Septembrie si începutul lunii Mai. Din aceastã cauzã media zilelor fãrã înghet este de 120 pe an.
Inverziile temperaturii sunt confirmate si de pãdurile depresiunii care sunt foarte sensibile la climã, dar mai ales la oscilatiile temperaturii. La bazele depresiunii la altitudinea de 650-900 sunt doar pãduri de brad, iar între altitudinile de 900-1200m pãdurile sunt alcãtuite din brad, brad alb, pin, fag confirmând faptului cã aici este mai cald decât la bazele depresiunii. Doar dupã altitudinea de 1200m putem vorbi despre scãderea gradientã a temperaturiilor.
Iarna inverziile pot dura 10-20 sau chiar 50 de zile, în aceste perioade cerul este senin, nu este vânt si presiunea atmosfericã este foarte înaltã.
Benedek Botond (Tradus de vizitatori)
|
