Gãlãutas

Asezarea se aflã la 5 km de centrul Toplitei. Denumirea, dupã cu mai multe documente istorice atestã, provine din numele pestelui "Lostrita" (lat. Hucho Hucho, magh. galóca). Documentele istorice ne aratã cã în epoca feudalã iobagii erau obligati sã "dãruiascã" peste, mai ales lostritã, mosieriilor. Nu existã date exacte despre înfiintarea asezãrii, pe o hartã datând din 1735 este mentionat un vîrf cu numele de Galócás, care se aflã în împrejurimiile locului de unde izvoreste Pârâul Gãlãutasului, pe o hartã militarã din 1788 nu este marcatã localitatea, doar un câmp numit Toleseny (existã si azi), Fabrica de prelucrare a lemnului

unde însã încã nu erau case. Mai mult ca sigur, cã localitatea a fost înfiintatã la sfârsitul secolului XVIII sau începutil secolului XIX. În cartea apãrutã în 1868 Orbán Balázs spune cã Gãlãutasul este o asezare nouã care existã multumit plutãritului pe Mures. Teritoriul pe care se întinde localitatea cândva apartinea de familia Bánffy, apoi prin cumpãrãri si daruri si familiile Lázár, Mélik, Kemény si Urmánczy au ajuns sã detinã pãmânt aici.
Existã un document care atestã faptul cã în 1816 Biserica rom. catolicã

deja existã localitatea Gãlãutas. Asezarea de la înfiintare si pânã în anul 1918 apartinea de Toplita apoi pânã în 1925 de Subcetate. De Gãlãutas mai apartin: Toleseni, Zãpodea (cuvânt de origine slavã), Nuteni, Plopis (cuvânt de origine latinã), Preluca (cuvânt de origine slavã) si Pârâul Gãlãutas. Prima bisericã a fost sfiintitã în anul 1926, aceastã bisericã a fost construitã între anii 1777-1791 la Toplita si mutatã aici între anii 1909-1916 (mai multe documente dateazã gresit mutarea, sustinând cã a avut loc în 1903). Biserica avea ca protector pe Sf. Nicolae, era greco catolicã si existã si azi. În 1905 este înfiintatã prima scoalã. Trecutul asezãrii este strâns legat exploatarea si prelucrarea lemnului, în 1911 este finalizatã constructia fabricii de prelucrarea lemnului care atunci era proprietatea societãtii Lomás. În 1956 este începutã constructia unei uzini moderne de prelucrarea lemnului, însã dupã un an uzina arde din temelii si este reconstruitã. În aceastã fabricã lucreazã majoritatea locuitoriilor din Gãlãutas si împrejurimi. În 1922 este înfiintatã prima echipa de football. Localitatea apartinea de biserica romano catolicã din Toplita pânã la sfârsitul aniilor 70, slujbele aveau loc într-o casa, care a fost o pensiune pentru muncitori modificatã în 1925, de curând a fost construitã o nouã bisericã. În prezent sunt 390 romano catolici în localitate. Localitatea a avut mai multe denumiri de alungul timpului: Galótzás, Galócza, Galóczás, iar dupã 1918 Gãlãutas.
  Evolutia populatiei:
     - în 1930 erau 1591 locuitori, 850 români, 516 maghiari, 167 evrei, 29 nemti, 2 ukrainieni, 1 sârb si 1 slovac.
     - în 1956 erau 2240 locuitori, 1316 români, 870 maghiari, 24 evrei, 11 nemti, 1 slovac
     - în 1992 erau 2771 locuitori, 2012 români, 751 maghiari, 6 nemti, 2 romi
     - în 2002 erau 2656 locuitori, 2010 români si 575 maghiari.

      Czirják Károly    (Tradus de vizitatori)