Relieful

       Formarea reliefului
     Aspectul reliefului este srâns legat de formarea acestuia. Bazinul Toplitei s-a format în acelas timp cu cele din Carpatii estici si cei vestici.  Cu mii de ani în urmã în zonele techtonice a iesit lava si astfel s-a format cea mai lungã formatiune muntoasã din România. În neogen aceste lave au format muntii Cãlimani, Giurgeului, Harghitei.
     Muresul si-a sãpat albia în depozitele pliocene si cuaternale friabile, lãtimea vãii prin eroziune ajungând la 1-2 km. În multe portiuni încã se vede albia râului de odinioarã. Între Toplita si Gãlãutas sunt si multe locuri mlãstinoase. În Mures curg încã sase pâraie de munte, ale cãror albii abia la intrare se lãrgesc.
     Terasele care însotesc Muresul este dovada cã Muresul treptat a trecut de depresiunea Deda-Toplita. Aici se poate vedea o terasã de 4-6 m înãltime, care se poate urmãrii pânã în centrul orasului. Înãltimile de terase: 25-30 m este înãltimea statiunii Bánffy, a Zencaniului, a cartierului Cornisa precum si a statiei de meteorologie. Cea mai înaltã, dar si cea mai veche terasã se situeazã la 60-70 m si este nivelul fostului lac de acum mii de ani, platou alcãtuit din nisip fin. De aceste terase apartin platoul pârâului Bajkó, Dealul Vãii etc. Aceste terase de-a lungul vremii erau cele mai propice locuri pentru constructii si pentru agriculturã.

       Muntii care înconjoarã depresiunea
     Cei mai înalti munti sunt Cãlimani, unde vârful Pietrosul are 2102 m. Aici craterul are un diametru de 10,5 km, iar la marginea craterului se gãsesc mai multe vârfuri de peste 2000 de metrii, cum ar fii Rãchitisul (2021 m), Iezerul (2031 m). Partea nordicã a Cãlimaniilor este mai joasã de circa 1500 m, care tine pânã în valea Muresului. Bazinetul este strãjuit pa latura nord-vesticã de vârful Tarnita (1044 m) care era barajul din acest loc a lacului din vremea pliocenului. La nord de râul Mures sunt muntii Gurghiului, cu vârfurile Bãtrîna (1634 m), aceastã zonã fiind strãbãtutã de pârâurile Mãgherus, Zãpodea, Mãrsinet. Craterul muntelui Bãtrîna a fost tãiat de pârâul Mãgherus. La est se situeazã muntii Giurgeului.
     Bazinetul cãtre nord-vest este mai jos, cea ce demonstreazã si faptul cã din vremea pliocenului lacul a avur cursul în aceastã directie. Aici terenul este mai jos cu 240 m decât în zona Gheorgheniului, cu 228 m decât bazinetul Borsecului si cu 401 m mai jos ca bazinetul Bilborului.

      Benedek Botond   (Tradus de Czirják Károly)